miercuri, 21 septembrie 2011

Totul despre exercitarea profesiei de avocat in Uniunea Europeana


Avocaţii români pot pleda liber în majoritatea statelor europene, inclusiv în Portugalia - care a decis, la sfârşitul lunii trecute, să recunoască, prin lege, calificările obţinute de apărători în România. Doar Grecia şi Luxemburg refuză încă să transpună în legislaţia proprie directiva care obligă statele Uniunii Europene (UE) să recunoască reciproc profesia de avocat, deşi ar fi trebuit să îndeplinească această obligaţie încă de la 1 ianuarie 2007.

În cazul în care sunt nevoiţi să pledeze în procese în cele două state, iar instanţele de acolo sunt reticente, avocaţii români pot invoca directiva într-un eventual proces la Curtea Europeană împotriva ţărilor respective. Teoretic, arată specialiştii - avocaţii români pot presta servicii în orice stat membru al UE, chiar dacă nu toate au legi implementate în acest sens.

În plus, "în cazul în care nu pot realiza în practică acest lucru, se pot prevala în faţa instanţelor din statul membru în cauză de efectul direct al directivei, dacă termenul de transpunere a expirat (în acest caz termenul a fost 1 ianuarie 2007) sau dacă transpunerea în legislaţia naţională a statului membru respectiv este incompletă şi/sau incorectă".

Adică, în cazul în care un angajator din Grecia sau Luxemburg nu îi permite unui avocat român să profeseze motivând nerecunoaşterea calificării obţinute în România, acesta din urmă îl poate da în judecată. Pentru a profesa într-un alt stat UE, avocaţii români trebuie însă să se înregistreze la autorităţile competente din ţara gazdă.

În plus, sunt obligaţi să presteze aceleaşi activităţi profesionale ca şi avocaţii din ţara respectivă. Avocatul poate acorda consultanţă cu privire la dreptul din statul de domiciliu sau cu privire la dreptul din statul gazdă, precum şi cu privire la dreptul comunitar şi internaţional. După exercitarea efectivă şi legală a activităţii pentru o perioadă neîntreruptă de trei ani în statul gazdă, avocatul român poate fi integrat complet în breasla apărătorilor de acolo.

Totuşi, dacă o astfel de activitate nu include dreptul statului- gazdă sau dreptul comunitar, avocaţii pot fi obligaţi să susţină un test de aptitudini care se limitează la legea de procedură şi regulile de conduită profesională ale statului-gazdă. Limba de comunicare juridică, cu excepţia Franţei, este engleza, inclusiv în ţările slave.

Aşa că, apărătorii care emigrează trebuie să cunoască engleza juridică, ce poate fi considerată chiar o altă limbă, deoarece sunt termeni foarte specifici. Iar problema e că la noi nu prea se studiază intens engleza juridică în facultăţile de profil. De regulă, un avocat european ştie mai multe limbi străine, pentru că la ei se pune accent pe aşa ceva, dar un avocat român trebuie să obţină pe cont propriu un certificat de la Cambridge sau Oxford, dacă vrea să profeseze în UE.

preluare de pe sursa: http://www.ph-online.ro/afaceri/item/2856-totul-despre-exercitarea-profesiei-de-avocat-in-uniunea-europeana

Activităţi specifice profesiei de avocat

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Statutul profesiei de avocat

A. Consultaţii şi cereri cu caracter juridic

Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:

a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;

b) elaborarea de opinii legale;

c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

d) elaborarea proiectelor de acte normative;

e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii;

f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.

Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia


B. Asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice

În condiţiile legii avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.


C. Redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare

Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a consimţământului şi a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, şi să le pastreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor.


D. Asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi
publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate

E. Apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină

F. Activităţi de mediere
Părţile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care îl împuternicesc cu atribuţii de mediere. În exerciţiul atribuţiei de mediere, avocatul are următoarele îndatoriri :

a) de a se informa în legatură cu conflictul şi cu poziţia fiecăreia dintre părţi;

b) de a informa părţile asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultaţii juridice;

c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea între părţi; comunicarea nu necesită prezenţa fizică a părţilor, avocatul putând comunica şi separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabilă;

d) de a redacta propunerea de soluţie sub forma unei tranzacţii, parţiale sau totale, după caz.

Avocatul însărcinat cu medierea este imparţial şi neutru în activitatea sa. El poate oferi informaţii juridice părţilor, dar îi este interzis să încheie contracte de asistenţă juridică cu acestea în legătură cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenţă juridică în baza căruia se realizează medierea. Avocatul însarcinat cu medierea nu poate impune părţilor un compromis şi nu are dreptul de a încerca, dincolo de voinţa concordantă a părţilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie să respecte egalitatea părţilor şi punctele lor de vedere.

Avocatul mediator trebuie să faciliteze comunicarea între părţi, în acest scop fiind dator să se asigure de o bună cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor părţilor. El este dator să se asigure că realizarea drepturilor şi intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuzivă a medierii. Avocatul mediator însărcinat cu medierea trebuie să se asigure de rapiditatea, flexibilitatea şi confidenţialitatea procedurii, precum şi de rezonabilitatea rezultatului soluţionării conflictului.

Avocatul mediator este obligat să păstreze confidenţialitatea asupra dezbaterilor şi asupra informaţiilor obţinute în procesul de mediere, inclusiv după semnarea acordului final de mediere (tranzacţie) sau, după caz, în perioada ulterioară încetării medierii.

În caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre părţi. Între activitatea de mediator şi de arbitru nu există incompatibilitate.

În litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, în această calitate, în procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea parţială sau totală a disputelor angajate între părţi.


G. Activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost
plasate

Avocatul are dreptul să desfăşoare activităţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale statutului profesiei de avocat.

Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;

b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate;

c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.
În executarea mandatului avocatul poate să desfăşoare:

a) activităţi de consultanţă;

b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate;

c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii;

d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor;

e) activităţi conexe cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi; culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc.;

f) orice operaţiuni în numerar privind plăţi, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.

Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare un cont la o banca reputată (cont fiduciar), destinat depozitării de fonduri fiduciare.

În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate încasările rezultate din activităţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o dată la trei luni, dacă în contractul de asistenţă juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.


H. Stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate

Stabilirea temporara a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii în cauză.

În vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale în cauză, avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenţă juridică având acest obiect.

Perioada pentru care sediul societăţii în cauză este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăşi 1 an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţă juridică.

Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării, în numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii.

Avocatul va întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni, emise de societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii şi poate emite, la cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii.

Baroul va putea cere despagubiri in instanta de la cei care exercita fara drept profesia de avocat


Baroul va putea cere despagubiri in instanta de la cei care exercita fara drept profesia de avocat

Baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat, iar sumele obtinute astfel vor fi cuprinse in bugetele barourilor, fiind folosite exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor.

Masura este prevazuta intr-un proiect al Ministerului Justitiei, pentru modificarea si completarea Legii 51 /1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, postat pe site-ul institutiei. In mare parte, proiectul reia atat propunerile cuprinse intr-un proiect al avocatilor bucuresteni, cat si prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 159/2008, declarata neconstitutionala in 2009.

"Avand in vedere faptul ca instanta constitutionala a criticat modalitatea de promovare a reglementarilor, si nu fondul reglementarilor, dispozitiile prezentului proiect de Lege preiau in mare masura solutiile cuprinse in cadrul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 159/2008, avand in vedere ca ratiunile care au determinat adoptarea acestora isi mentin relevanta", se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.

Proiectul de act normativ cuprinde reglementari referitoare la obligativitatea sustinerii examenului pentru accesul in profesie si a urmarii cursurilor Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor. Este mentinuta propunerea din proiectul Baroului Bucuresti privind obligativitatea pentru instante de a verifica si de a se pronunta asupra calitatii de reprezentant a unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.

De asemenea, este propusa introducerea a trei noi alineate la articolul 25.
"(2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.
(3) In cazurile prevazute de prezentul articol, baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat.
(4) Sumele obtinute cu titlu de despagubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor, in conditiile legii" sunt cele trei alineate nou introduse.

Totodata, fapta de amenintare a avocatului in legatura cu activitatea desfasurata reprezinta infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Daca amenintarile sunt indreptate importiva sotului sau rudelor apropiate al/ale avocatului "in scop de intimidare ori de razbunare in legatura cu exercitarea de catre avocat a profesiei", limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.

Propunerile mai vizeaza scaderea cu doi ani a vechimii cerute pentru alegerea ca decan, dar si introducerea obligativitatii pentru membrii Consiliului Baroului de a avea o vechime continua in profesie de minimum 8 ani. Avocatii vor fi obligati sa se prezinte personal la sedintele de alegere a membrilor Adunarii Generale. De asemenea, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti va fi obligat sa asigure spatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.

O reglementare importanta cu impact asupra exercitarii profesiei de avocat o reprezinta OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar. Acest act normativ reglementeaza conditiile de acordare a ajutorului public judiciar, ca forma a asistentei acordate de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal al actului de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime. Reglementarea transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze.

Proiectul Ministerului Justitiei detaliaza, in capitolul destinat asistentei judiciare, cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare, precum si organizarea, in cadrul profesiei, a activitatii de acordare a asistentei judiciare. Astfel, pe de o parte sunt reglementate cazurile care, potrivit legii reprezinta modalitati de acordare a asistentei judiciare, iar pe de alta parte este precizata procedura in urma careia, in cadrul barourilor se realizeaza desemnarea avocatilor care urmeaza a acorda asistenta judiciara. Coordonarea metodologica a activitatii in cadrul profesiei se realizeaza prin intermediul Departamentului pentru coordonarea asistentei judiciare, care va fi infiintat, in acest scop, in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

De asemenea, la nivelul fiecarui barou vor fi organizate servicii de asistenta judiciara care vor avea ca scop organizarea, la nivel local, a activitatii de desemnare a avocatilor care vor acorda asistenta judiciara, in cazurile prevazute de lege. Desemnarea avocatilor care vor indeplini aceasta activitate va avea loc, prin urmare, in urma unei proceduri stabilite prin prezentul proiect, dintre avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara ce va fi constituit in temeiul legii.

In capitolul destinat asistentei judiciare este detaliata, totodata, si modalitatea de asigurare a fondurilor necesare pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara, acestea urmand a fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justitiei, potrivit art.26 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.

O alta modificare importanta se refera la eliminarea conditiei cetateniei romane pentru a accede in profesia de avocat.


Echipa Promoafaceri

preluare de pe sursa:

Lumea avocatilor din interior


Dintre vrafuri de cursuri si tomuri de legi, orice student la Drept deja isi contureaza o imagine despre viitoarea cariera de avocat.
Haine din cele mai cu scumpe si cunoscute magazine din oras, cel putin patru programari pe saptamina la coafor, masini din categoria de lux, concedii in strainatate si, nu in ultimul rind, conturi frumusele in banca. Prototipul nu e departe de realitate,.... doar pentru citeva zeci de avocati care s-ar putea regasi poate intr-o asemenea caracterizare.
Pentru multi dintre celelalte sute de avocati insa,  este o lupta pentru traiul de zi cu zi. Cum sa faci clientul sa te aleaga tocmai pe tine ? Este intrebarea la care orice proaspat membru al breslei trebuie sa raspunda cit mai eficient in primii ani. "La inceput a fost imaginea", cam asa ar suna, daca ar fi sa extrapolam, primele cuvinte din cartea de capatii a avocatilor.
"Trebuie sa intri intai in avocatura, dupa aceea esti pe cont propriu. E destul de greu la inceput, sa iti gasesti maestru inainte sa ti se anuleze concursul. Ultima oara am auzit ca pe o colega a costat-o 4 mii de euro, dar s-au vehiculat si sume de 10 mii de euro platite unui avocat cu experienta ca sa te ia stagiar.
Dar nu toti maestri isi cer "dreptul". Mai tirziu, definitivatul e floare la ureche pe linga ce inseamna sa iti gasesti clientiii", contureaza un tinar mebru al baroului o schema simpla a primilor pasi pe scara ascensiunii in avocatura.
"Daca nu ai imagine, ai pierdut in meseria asta", Primii ani sint definitorii in modul in care un avocat se impune in profesie si scocietate. Clientul are de unde alege, trebuie sa ii inspiri incredere si nu numai. Pe linga dedesubturile meseriei, orice "nou venit/novice" trebuie sa invete sa fie el insusi o agentie de publicitate.
"Imagine inseamna orice, de la aerul de profesionist pina la hainele pe care le porti. Imi amintesc de cum era privit un coleg din alt oras, imbracat in blugi si cu un telefon mobil mai ieftin: "imi imaginez cati clienti are si asta!", spune cineva in costum la dunga.
Printre tinerele membre ale breslei, codul vestimentar devine de-a dreptul religie. "Pai, acum ca am intrat in avocatura trebuie sa am si eu grija cum ma imbrac, nu mai merge asa, un stil lejer. Am inceput sa merg si la sala de fitness. E important sa stii, ceilalti abia asteapta sa te analizeze daca esti sau nu de-ai lor", a spus razand, mai in gluma mai in serios, o tinara care in urma cu un an de zile isi luase examenul de intrare in avocatura.
Odata pus la punct aspectul, oricarui avocat ii trebuie un "plan de cariera". Fie ca o recunosc sau nu, pina sa se stabilizeze in breasla, principala grija a tinerilor e sa gaseasca reteta succesului.
Unii abordeaza problema mai putin subtil: se plimba prin instanta sau isi fac de lucru pe linga usa Baroului sperand ca le vor pica in plasa un client.
Altii insa, montati de la bun inceput pe ideea de cistig, isi calculeaza la rece atuurile. "Nu cred ca exista o strategie pentru a fi un bun avocat", e de parere un tinar care are deja trei ani in breasla. Citeva minute mai tirziu, acelasi avocat incepe sa isi dezvaluie secretul. "In liceu interesele mele erau sportul si femeile. Am schimbat in trei ani patru scoli, va dati seama ce poama eram! Nu aveam probleme cu politia, dar prieteni de-ai mei aveau. Si au si acum, normal ca in timp au devenit clientii mei. Si credeti-ma ca am destui", povesteste amuzat avocatul.
O alta categorie de avocati au invatat ca in aceasta meserie e indicat sa te ai bine fie cu o parte, fie cu alta a legii.
A fi prieten cu politistii sau procurorii este o adevarata afacere. Asa se face ca, o serie de avocati traiesc din "oficii" (dosarele cu asistenta juridica obligatorie), platite cu doar 100 de lei cauza. Cel mai elocvent caz este poate cel al unui fost avocat cunoscut ca aparator in celebrul caz al "Crimei de la Cub". "Acolo l-a sunat procurorul Pretula pentru ca avea nevoie rapid de cineva care sa il reprezinte pe criminal. Fiind un caz mediatizat, normal ca a doua zi avocatul O.R. aparea in toate ziarele. Asa aflau clientii de el. Si-a aranjat treburile pe la Parchet astfel incit sa il sune pe el la fiecare caz mai important", comenteaza o avocata.
Nu toti trec insa de primii ani. Comparindu-si veniturile modeste cu cele ale avocatilor "cu stare", unii prefera sa se reprofileze. "Un an am lucrat la Vaslui. Instanta mica, avocati putini, imi convenea. Dupa ce am venit la Iasi a inceput greul. Eu si sotul meu de-abia mai ramineam cu ceva dupa ce ne plateam ratele si achitam taxele la Barou. Numai ele ne ajungeau pe amindoi 4 milioane lunar", explica o fosta avocata, acum grefiera, de ce a parasit breasla. Cei care pleaca nu sint priviti intotdeauna cu ochi buni.
Pentru multi, adevaratul talent in avocatura consta in a rezista pe "baricade". "Stiu pe cineva care, desi are parinti avocati, a preferat sa plece in Grecia. Ce sa faca, spala si ea vase printr-un restaurant, daca nu reusea sa isi faca o clientela !", comenteaza un avocat mai "ajuns".

Cui ii este usor in meseria de avocat
Exista o serie de avocati pentru care imaginea nu este totul. O data ce ai in spate o cariera in magistratura deja primii pasi in meseria de avocat sint ceva mai usor de facut. Mai ales cind, instinctiv, noii colegi inca iti mai asociaza numele cu sintagma "onorata instanta". Convinsi ca numele lor e de ajuns sa le aduca macar un "tun" pe an, dar si in speranta ca vor scapa de responsabilitatile magistraturii, unii judecatori sau procurori au coborit de-a lungul timpului de pe "soclu" si s-au facut avocati.
Desi au prins deja radacini in Barou, sint multi avocati de care colegii isi amintesc inca de pe vremea cind prezidau sedinte de judecata. Aparatoare cu prestanta precum Maria Aldea sau Marieta Volovat au fost cindva judecatoare. Chiar si defuncta Elena Domnaru, respectata de toti colegii din Barou a inceput ca judecator.
Despre avocatul Narcis Giurgiu nici un judecator nu va vorbi vreodata de rau. Toti magistratii tineri isi amintesc de vremurile cind asistau la cursurile sale sau invatau dupa tratatele de drept coordonate de Narcis Giurgiu. Cei mai in virsta si-l amintesc din vremurile cind a fost procuror.
Mai putini magistrati mai fac acum pasul spre avocatura, mai ales in conditiile in care numarul membrilor Baroului a devenit mare. Exista insa si judecatori care cocheteaza cu ideea de a pleca in avocatura. "Chiar m-am gindit sa las magistratura si sa ma fac avocat. As mai reduce din stres si responsabilitati, dar sincer nu stiu cum mi-as atrage clientii", a marturisit o judecatoare.
Odata ce si-a luat examenul de definitivare in meserie, orice tinar aparator capata si dreptul de a avea o firma cu numele sau deasupra cabinetului. "Platesc 300 de euro lunar chiria pentru noul meu cabinet. A fost insa o investitie necesara. Altfel esti privit de client cind stai de vorba cu el de la biroul tau si nu pe la Barou sau chiar prin vreun bar", explica un avocat care si-a deschis de curind un cabinet in apropierea Tribunalului.
Un singur birou este adesea indeajuns pentru inceput. Progamul zilnic al avocatului tinde sa se organizeze intre timpul petrecut in instanta, de regula dimineata, si orele dupa-amiezii in care isi asteapta clientii la cabinet. Pe masura ce capata experienta, avocatii pot deveni la rindul lor maestrii, adica sa aiba pe linga el 1 sau 2 stagiari pe care sa ii invete dedesubturile meseriei.
O categorie aparte de avocati o constituie cei care, de-a lungul carierei, au reusit sa traga macar un „tun” rasunator. De regula avocatii fac tot posibilul sa pastreze secretul onorariilor pe care le percep. In breasla este insa dificil ca unui onorariu cu mai mult de 7 zerouri in coada sa nu i se duca buhul.
Cea mai recenta lovitura care "s-a rasuflat" a fost cea data de avocatul L. B. Pentru ca a reprezentat societatea Terom in opt procese, dupa propriile declaratii, avocatul a incasat de la fosta conducere a firmei nu mai putin de 800 de milioane de lei. Banii reprezentau contravaloarea serviciilor juridice prestate de avocat in perioada februarie-mai 2005. In aceeasi perioada, Combinatul de fibre platea cu salariu lunar 5 consilieri juiridici.
La Judecatorie, printre aburii de cafele si fum circula zvonul unei alte lovituri. "Am auzit de un onorariu de 18 miliarde, luat de o avocata tinara", sopteste un avocat caruia ii sclipesc deja ochii. "Din cite am auzit s-a taiat chitanta doar pentru 1 miliard si jumatate. Un astfel de onorariu nu putea sa-l dea decit o  firma de stat", continua conspirativ tinarul interlocutor ..............................................................

Avocaţii români implicaţi în problemele profesiei la nivel european şi internaţional


                             de Constantin Rucăreanu / constantin.rucareanu@curierulnational.ro

La cel de-al treilea Forum Internaţional al Profesiei de Avocat de la Madrid, Elena Bustea şi participanţii au mai discutat despre dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor din zona Bazinului Mediteranean, situaţia avocaţilor de corporaţii şi problemele din Dreptul Imigraţiei şi nevoile viitoare

Al treilea Forum internaţional al profesiei de avocat "The III MADRID MEETING", organizat în perioada 13-14 mai de Baroul Madrid (Spania), a adus în discuţie problemele cu care se confruntă  profesia de avocat din acest spaţiu european aflat în  bazinul Mării Mediterane şi în proximitatea continentului african. În materialele prezentate, ca şi în dezbaterile ce au avut loc, participanţii au discutat despre Dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor din zona Bazinului Mediteranean, Domeniul Secretului Profesional: situaţia avocaţilor de corporaţii, Problemele din Dreptul Imigraţiei şi nevoile viitoare, Responsabilitatea socială în practica juridică: Curtea Africană pentru Drepturile Omului şi ale Poporului, demersuri pentru adoptarea unei Declaraţii comune de respectare a statului de drept la nivel mondial.

Baroul Madrid a acordat medalii de onoare

În semn de preţuire a bunelor relaţii de colaborare şi prietenie pe care le are cu alte barouri din lume şi cu asociaţii internaţionale ale profesiei de avocat, Baroul Madrid a acordat medalia de onoare: preşedintelui Ordinului Avocaţilor din Brasilia, Ophir Filgueiras Cavalcante; fostului decan al Baroului Barcelona, Silvia Gimenez Salinas; directorului Institutului pentru Drepturile Omului şi Dezvoltare din Africa, Sheila Keentharuth; preşedintelui Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA), Pascal Maurer; fostului decan al Baroului din Burkina Faso, Titinga Pacere şi fostului Decan al Baroului Paris, Mario Stasi.
Totodată, în data de 14 mai, în calitate de preşedinte al Comitetului Român din cadrul UIA, avocatul Elena Bustea a participat împreună cu Mihai Tănăsescu, secretar regional UIA, la şedinţa Consiliului de Preşedinţie UIA care s-a desfăşurat tot în Madrid. Tema întâlnirii a constituit-o discutarea problemei Spălării banilor, a Regulamentului GAFI (Grupul de Acţiune financiară/Groupe d'Action financičre). S-a dezbătut Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului; cele patruzeci de Recomandări şi cele opt Recomandări Speciale ale Grupului de Acţiune financiară.

GAFI asigură promovarea politicilor de luptă împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului

În prezent GAFI, un organism interguvernamental, are 36 de membri: 34 de ţări şi Guverne şi două organizaţii internaţionale; peste 20 de observatori; 5 organisme regionale de tip GAFI şi alte 15 organizaţii sau organisme internaţionale. Cele patruzeci de recomandări şi cele opt recomandări speciale ale GAFI au fost recunoscute de către Fondul Monetar Internaţional şi de către Banca Mondială ca reguli internaţionale de luptă împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. Experienţa Elveţiei în materia luptei împotriva spălării banilor: Ordonanţa Autorităţii Federale elveţiene de supraveghere a pieţelor financiare privind prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului; Precizări referitoare la Ordonanţa privind activitatea de intermediar financiar exercitată cu titlu profesional (OIF) şi Constituirea Autorităţii de autoreglementare a Federaţiei elveţiene a avocaţilor şi a Federaţiei elveţiene a notarilor (Act constitutiv şi Statut).

În România, lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului este reglementată de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, iar avocaţii au obligaţii statutare de respectare a acestei Legi.
 

Cum modifică criza exercitarea profesiei de avocat

Comentariu introductiv. Ceea ce nu apare în acest studiu, ca alternativă la criză, sunt directivele şi acţiunile concrete ale unor avocaţi pentru a exercita profesia de mediator în interiorul profesiei de avocat, ca “un drept istoric”, fără a fi necesară vreo pregătire suplimentară şi autorizarea, cum spunea cu două luni în urmă la Monney Chanell decanul Baroului Bucureşti, avocatul I. Iordachescu.

Nu ne mai miră forma dată de avocaţii parlamentari art. 75 din legea, pentru a permite – lucru nemaintâlnit în alte profesii de interes public, reglementate prin lege – ca avocaţii, notarii şi juriştii să practice medierea în cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor.  Având în vedere că peste 50% din mediatori sunt la bază avocaţi, mă bucur că măcar aceştia au acţionat legal şi cu bun simţ şi au urmat cursuri de formare ca mediator şi s-au autorizat conform Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 

Cât despre costuri, în această ecuaţie dintre client şi avocat, are loc şi amărâtul de mediator, care poate rezolva multe litigii mai repede, mai iefin, aşa cu deja au înţeles colegii mediatori care sunt şi avocaţi.  Fiind loc pentru toată lumea, nu trebuie să ne lovim unii pe alţii, ci poate să colaborăm mai bine şi fără aroganţa, intoleranţa şi maniera incorectă a celor care invocă istorica problemă, cine a fost primul: oul sau găina? Avocatul sau mediatorul? Nu are relevanţă.

Material extras din Suportul de Curs al Av. Mihai TANASESCU oferit de Baroul Bucuresti

TENDINTE IN DEZVOLTAREA PROFESIEI DE AVOCAT  
1. CRIZA ECONOMICA ACTUALA. CUM MODIFICA CRIZA EXERCITAREA PROFESIEI. 1.1. Spre deosebire de alte profesii liberale – cum este, de exemplu, aceea de arhitect, unde nu mai exista decat putine proiecte in derulare – criza in profesia de avocat nu se manifesta printr-o criza de munca, ci printr-o criza de bani, adica muncim mai mult pentru clientii nostri si primim mai putini bani. Aceasta pentru ca avem clienti care au mai multe probleme juridice, datorita crizei, dar, tot datorita crizei, au mai putini bani sa ne plateasca. Practic, ai un Client cu care lucrezi de mai multi ani de zile si care iti spune, in aceasta perioada, ca nu are cum sa te plateasca asa cum o facea inainte.
 Sigur ca nu varianta de a renunta la Client este cea mai buna, ci aceea de a-i propune alte oferte, tinand cont de urmatoarele:
 - Clientul va cere sa stie de la inceput cat il costa intregul proiect si va accepta, din ce in ce mai putin, un onorariu orar;
- Clientul va solicita plata in rate a onorariului de avocat;
- Clientul va accepta un onorariu de succes, cu conditia sa primeasca mai intai banii datorati.
 1.2. Multe societati carora noi, avocatii, le-am acordat consultanta juridica pana acum au ales sa angajeze un consilier juridic care sa valorizeze consultatia noastra juridica acordata anterior pentru pentru cazuri viitoare, asumandu-si, constient, riscurile privind modificarile legislative si evolutia practicii instantelor de judecata.  1.3. Caderea sectorului imobiliar a dus la diminuarea activitatii profesionale intr-un domeniu care a fost, ani de zile, in continua crestere.  1.4. Criza spune ca mai bine rezista structurile mici decat cele mari. Este de vazut.
2. DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR PROFESIONALE EXERCITATE DE AVOCAT. AVANTAJE, DEZAVANTAJE  Complexitatea actuala a relatiilor socio-economice a dus si la diversificarea activitatilor profesionale exercitate de avocat. Daca in urma cu doar doua – trei decenii vedeam avocatul ca pe un profesionist al barei, in acest moment profesia a devenit mult mai diversa. Putem spune, fara putinta de tagada, ca profesia de avocat tinde sa devina o profesie multidisciplinara, ca avocatul trebuie sa aiba, din ce in ce mai mult, nu numai cunostinte juridice, dar si cunostinte ce tin de profesii de granita (mediator, lichidator, auditor etc.)
 Acest lucru –fara indoiala, imbucurator in dezvoltarea profesiei de avocat- a dus si la specializarea avocatului, specializare care a devenit, in opinia mea, cateodata excesiva. Se pune din ce in ce mai des intrebarea daca avocatul care la ora 11 seara semneaza un contract comercial intr-un hotel de lux, semnare urmata de traditionalul pahar de sampanie, exercita aceeasi profesie cu avocatul care, la aceeasi ora, este chemat de urgenta la o sectie de politie pentru a acorda asistenta juridica unei persoane retinute.
 Raspunsul este ca vorbim de aceeasi profesie, pentru ca ceea ce ii uneste pe cei doi este respectarea acelorasi norme deontologice profesionale. Asa cum stiti, deontologia este morala unui grup profesional, morala ce are calitatea de a fi mult mai stabila decat morala sociala, care este relativ usor de schimbat. Iar respectarea deontologiei profesionale este tocmai cheia pastrarii identitatii profesiei de avocat, indiferent de diversificarea activitatilor pe care le exercita avocatul. O alta tendinta este aceea a transformarii profesiei de avocat intr-un adevarat business, cu consecinta transformarii avocatului dintr-un profesionist al barei intr-un om de afaceri.
 Aceasta transformare are drept consecinta directa modul in care avocatul este vazut de societate si de autoritati. Din ce in ce mai des se face auzita teoria conform careia avocatul este un simplu prestator de servicii, care trebuie, conform Recomandarilor GAFI (organism interguvernamental care stabileste norme, dezvolta si asigura promovarea politicilor de lupta impotriva spalarii banilor si a finantarii terorismului care reuneste 34 de state si doua organizatii internationale) sa aiba acelasi regim juridic ca orice alt participant la circuitul comercial. Exista, in acest moment, pericolul ca autoritatile sa nu mai considere avocatul drept un partener in echilibrarea balantei apararii drepturilor omului, partener care beneficiaza de anumite privilegii care garanteaza posibilitatea efectiva a indeplinirii acestei misiuni sociale. Semnificative sunt, in acest sens, limitarile pe care le-a suferit, in ultima vreme, institutia secretului profesional.
 Trebuie, insa, sa spunem ca peste tot in lume organismele profesiei de avocat au reactionat la acest fenomen, existand deja, in Europa, in Belgia si Franta, decizii ale Curtii Constitutionale prin care se reafirma caracterul absolut al secretului profesional.
3. RELATIA DINTRE BAROURI, CABINETE INDIVIDUALE SI SOCIETATILE DE AVOCATI.
 Multa lume din profesia noastra de avocat considera ca societatile de avocati regrupeaza majoritatea avocatilor care profeseaza. Acest lucru este inexact. Chiar si in Statele Unite ale Americii, unde profesia de avocat este considerata cea mai “corporate”, inca 52% dintre avocati isi desfasoara activitatea in cabinete individuale. Daca adaugam la acesti avocati si societatile mici, cu un numar de maximum cinci avocati, procentul creste la 62%.
 In mod normal, procentul acestora este mult mai mare in Europa, deci si in Romania. Este evident ca structurile mici, cum sunt cabinetele individuale si societatile civlile mici si mijlocii, au interese comune cu structurile organizatorice – Barou, Uniune- ale profesiei de avocat. Se pune intrebarea daca si marile structuri, organizate in societati de avocati, au acelasi interes profesional cu ceilalalti avocati. IN MOD INDUBITABIL, DA, pentru ca au aceleasi valori deontologice pe care le sustin. Nu putem face o distinctie intre avocatii dintr-un barou, indiferent din ce structura fac parte, pentru ca ei se supun, cu totii, acelorasi norme profesionale, deontologice.
4. CE URMEAZA ?
 Raspunsul este, evident, greu de dat. In mod evident, se observa, peste tot, o crestere a activitatii avocatului in instanta si o reducere a activitatilor de consultanta si a altor activitati conexe. Este, daca vreti, o intoarcere la valorile traditionale ale profesiei de avocat. Clientul, asa cum am mai spus, doreste, din ce in ce mai mult, ca avocatul sa ii spuna de la inceput cat il va costa litigiul sau proiectul juridic respectiv, ceea ce va duce la diminuarea onorariilor orare.
Va creste, insa, ponderea onorariilor de succes. Clientul este din ce in ce mai tentat sa plateasca o suma mica la incheierea contractului de asistenta juridica si sa accepte sa plateasca o suma mai mare in momentul in care, dupa castigarea procesului, se vede cu banii in buzunar.
 Acest lucru va duce, in opinia mea, la reconsiderarea legislatiei europene privind profesia de avocat in ceea ce priveste pactul de quota litis. Aici – ca si in domeniul publicitatii in profesia de avocat – exista puncte de vedere diametral opuse in cele doua mari legislatii ale profesiei de avocat, cea americana si cea europeana. Asa cum stiti, in legislatia europeana pactul de quota litis este interzis. In legislatia americana, in schimb, el este considerat drept garantia oricarui cetatean de a avea acces la justitie. Conform opticii americane in domeniu, orice cetatean, chiar daca nu are posibilitati materiale, poate avea acces la justitie, beneficiind de pactul de quota litis, daca are ceea ce americanii spun “a good case”, adica un caz bun. Aceeasi diferenta de opinii exista si in ceea ce priveste publicitatea in profesia de avocat. Daca in Europa ea este interzisa, in Statele Unite ale Americii inca in urma cu 35 de ani Curtea Suprema a decis ca publicitatea in profesia de avocat este o forma de exercitare a libertatii de exprimare. Sunt, fara indoiala, doua incercari peste care va trebui sa treaca legislatia europeana privind profesia de avocat in urmatorii ani.
 Revenind, insa, la relatia Client-Avocat, este probabil sa asistam la cereri din ce in ce mai numeroase ale clientilor si la sporirea exigentei acestora, in paralel cu tendinta de diminuare a cheltuielilor (nu numai a onorariilor de avocat, dar si a cheltuielilor de deplasare, de exemplu). Internetul a modificat si el – major- relatia Client – Avocat, atat in ceea ce priveste comunicarea, cat si in ceea ce priveste datele pe care le au, o parte despre cealalta, inca inainte sa se cunoasca. Tot internetul a dus si la constituirea primelor entitati profesionale virtuale, care exista, dar care nu sunt inca reglementate de nicio legislatie europeana.
 Toate aceste elemente arata ca vor supravietui nu avocatii cei mai puternici, ci avocatii cei mai inteligenti si care au capacitatea de adaptare cat mai rapida. Cu alte cuvinte, nu pestele cel mare il va inghiti pe cel mic, ci pestele rapid il va inghiti pe cel lenes. Problema principala a avocatului de astazi este problema independentei sale, atat a celei materiale, cat si a celei intelectuale. Despre independenta materiala nu are rost sa mai vorbim, in conditiile crizei actuale. Cred, insa, ca trebuie sa spun ca si independenta intelectuala a avocatului este in pericol, in conditiile in care, asa cum am aratat, comportamentul Clientului devine din ce in ce mai autoritar in relatia cu avocatul.
Cum putem sa evoluam? Cred ca sunt trei directii:
 1. Rigoarea morala, intr-o lume fara morala;
2. Excelenta profesionala si specializarea limitata;
3. Imaginatia profesionala. Si, ca sa termin intr-o nota optimista, pot sa spun ca sunt sigur ca daca finantele au provocat criza, dreptul este sansa de a iesi din criza.

Forme şi modalităţi de exercitare a profesiei de avocat în România

Legea 51/1995, cu modificările şi completările ulterioare consacră următoarele forme de exercitare a profesiei de avocat în România:
  • Cabinete individuale
  • Cabinete asociate
  • Societăţi civile profesionale
  • Societăţi profesionale cu răspundere limitată.
 În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori români sau străini.

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. Cabinetele asociate se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.

Cabinetele individuale se pot grupa şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.

Societatea civilă profesională  se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, iar avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.

Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civila cupersonalitate juridică, constituită, în condiţiile prevăzute de lege şi statutul profesiei de avocat din România, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi defintivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent sau nu ori daca aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.

Avocatul român poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.

Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.

 Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat în România sunt:
  • Avocat titular al cabinetului individual
  • Avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate
  • Avocat asociate în cadrul societăţii civile profesionale de avocat
  • Avocat asociat în cadrul societăţilor profesionale cu răspundere limitată
  • Avocat colaborator
  • Avocat salarizat în interiorul profesiei.
 Avocatul român exercită profesia de avocat, la alegere, numai într-una din modalităţile amintite cu respectarea prevederilor legale şi statutare române.

Într-un cabinet individual există un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.

Poate dobândi calitatea de avocat asociat:
  • Avocatul titular al cabinetului individual care se asociază în cabinete asociate, potrivit art. 5 (3) Legea nr. 51/1995;
  • Avocatul asociat într-o societate civilă profesională
  • Avocatul asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată
  • Avocatul devenit asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.
Avocatul devine colaborator în urma semnării unui contract de colaborare în formă scrisă cu titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.

Avocatul devine salarizat în interiorul profesiei prin încheierea unui contract de salarizarecu titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.

preluare de pe sursa: http://www.ro.lawyer-in-romania.com/home/articole/forme-modalitati-exercitare-profesie-avocat

Statutul profesiei de avocat, publicat de UNBR. VEZI modificarile

                                                                       de Ioana Vlad
 
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) a publicat noul Statut al profesiei de avocat, modificat in urma Congresului Avocatilor din luna iunie.

 
Si in noul Statut este interzisa exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata. Astfel, constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.

In acelasi timp, potrivit Statutului, primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre UNBR, la nivel national.

Insa, cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie, fara sustinerea examenului, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si judecatorii de la instantele internationale.

O alta noutate introdusa in Statut se refera la incompatibilitatea functiei de avocat cu calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere sau de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei societati comerciale pe actiuni.
 
Conform reglementarilor propuse de UNBR, continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege, si constituie abatere disciplinara grava, sanctionata cu excluderea din profesie. Incompatibilitatile prevazute in Statut se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.

Noul Statut propune modificarea denumirii de „Societatea civila profesionala cu raspundere limitata” in "Societatea profesionala cu raspundere limitata".

In acelasi timp, se prevede ca, in situatiile in care clientul a achitat onorariul mentionat in contractul de asistenta juridica, acesta sa se considere incheiat in mod tacit.


preluare de pe sursa: http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:dsajjOb_EJcJ:www.avocatnet.ro/content/articles/id_26026/Statutul-profesiei-de-avocat-publicat-de-UNBR-VEZI-modificarile.html+despre+profesia+de+avocat&cd=10&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

Ce calitati iti trebuie ca sa devii avocat

Ce calitati iti trebuie ca sa devii avocat

Avocatura a devenit, mai ales dupa 1990, una dintre profesiile liberale spre care se indreapta tot mai multe persoane. Ce calitati iti trebuie pentru a deveni avocat, ce pregatire dar si ce sanse de reusita ai in cariera, ne spune avocata Livia Stoica.

Ca absolventa a unei facultati de stat am putut constata faptul ca proportia mare a studentelor la Drept a inceput sa se reflecteze si inrandurile avocatilor. Pornind de la caracterizarea lui d'Agnesseau ca"avocatura este tot atat de veche ca si magistratura, tot atat de nobilaca si virtutea, tot atat de necesara ca si justitia", trebuie sa precizezde la inceput ca aceasta profesie este una care are in centru omul, insensul ca este conceputa pentru a veni in sprijinul ocrotirii drepturilorsi libertatilor persoanei.

Prin urmare, daca aspirati spre un atare statut, trebuie sa avetiinclinatii pentru a lucra nemijlocit cu oamenii, din cele mai variate categorii, cu grade de cultura diferite, cu opinii din cele maine asteptate. Din pacate, astazi actul de justitie nu este privit cu preamare incredere, asa ca ii revine avocatului un rol foarte importantin a-si convinge clientul sau potentialul client ca demersul sau nueste inutil.

Prin urmare, fie ca alegeti o cariera de avocat pledant,fie ca preferati sa ramaneti la faza de a acorda consultatii juridice,este bine sa va inarmati cu multa rabdare, deoarece tipologia clientilor este una vasta. In acelasi timp, nu ignorati nici posibilitatea pe care o are clientul ca, in momentul in care nu este multumit de prestatia dumneavoastra, sa va ceara rezilierea contractului de asistenta juridica si restituirea onorariului sau a unui procent din acesta. In acelasi timp, nu trebuie sa deveniti nici un sclav al celui care va plateste onorariul, ci trebuie sa va pastrati demnitatea, explicandu-i care sunt caile prevazute de lege, posibilitatile de actiune si chiar atunci candeste cazul, sa-i recomandati un coleg specializat in domeniul solicitatde client si cu care nu sunteti familiarizat.

Desigur, acestea sunt niste recomandari general valabile si poate va intrebati daca pentru ca o femeie sa devina avocat este necesar sa existe un "supliment" de calitati. V-as raspunde ca orice calitate inplus constituie un atu. De exemplu, aspectul fizic ingrijit, hainele asortate, stilul mai sobru fac intotdeauna o impresie buna.

Din fericire, avocatura este o profesie in care au patruns foarte multe femei, ca de altfel si in randurile magistratilor sau ale notarilor. Prin urmare, faptul ca esti femeie nu constituie un handicap. Angajarile sau colaborarile cu societatile sau birourile de avocati se fac aproape fara exceptie pe baza unor interviuri si/sau teste, unde fiecare isi poate etala conostintele dobandite.

Este insa posibil ca, pentru anumite tipuri de activitati care presupun un efort fizic mai mare, deplasari in teren numeroase sa fie preferati barbatii. Am intalnit situatii in care erau alesi barbati pentru a sta la coada la judecatorii in dosarelede intabulare sau chiar in relatiile cu camerele de comert. Dar nu as ridica aceasta situatie de fapt la rang de regula.

O idee preconceputa este si cea conform careia o femeie avocat este mai usor de exploatat sau, dimpotriva, are sanse mai mari sa fie favorizata de un judecator. In primul rand, instantele noastre sunt compuse in mare masura din femei. Apoi, posibilitatea de a specula unele situatii care se invesc pe parcursul unui proces tin de maiestria avocatului, de spiritul de observatie, de viteza de reactie si bineinteles de nivelul de pregatire si de buna cunoastere a dosarului.

Ca o concluzie a celor prezentate pana acum, nu va incurajez sa considerati calitatea de femeie ca pe un atu, dar nici ca pe un dezavantaj. In orice caz, pastrati-va in orice situatie feminitatea, chiarsi atunci cand considerati ca trebuie sa fiti mai dure, mai sobre sau mai bataioase. Puteti sa va puneti in valoare cunostintele pastrandu-va farmecul si zambind chiar in momentele in care va vine sa-l strangeti de gat pe adversar, pe client, pe judecator sau pe functionar.

Daca dupa cele povestite mai vreti sa va faceti avocate, iata ce conditii trebuie sa indepliniti: sa fiti cetatean roman, sa aveti exercitiul drepturilor civile si politice, sa fiti licentiata a unei facultati de drept sau sa fiti doctor in drept si sa nu va gasiti in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Ce calitati iti trebuie ca sa devii avocat


Dupa ce ati constatat ca indepliniti aceste cerinte, urmeaza partea cea mai dificila pentru cei care nu au rude sau cunostinte care deja practica aceasta profesie:gasirea unui maestru care sa fie dispus sa te ia colaborator la cabinetul sau si care, practic sau doar teoretic, sa te invete meserie si sa iti asigure si un oarecare venit. In prezent, Baroul Bucuresti apreciaza ca venitul minim pe care trebuie sa il realizeze un avocat stagiar este putin peste 2.000.000 lei. Este bine sa discutati in perspectiva si aspectul material, deoarece imediat dupa ce va fi emisa decizia baroului de primire in profesie veti incepe sa platiti lunar taxele catre baroul din care faceti parte si pentru Uniunea Avocatilor.

Din pacate, sunt situatii in care aspirantii la statutul de avocat stagiar incheie contracte fictive cu "maestrii", in fapt ei nu primesc onorariu din partea acestuia sau clienti care sa-si achite acesti bani sau nici macar nu isi desfasoara activitatea in cadrul unui cabinet, de multe ori tinerii avocati fiind "pe cont propriu" de la inceputul carierei. Este o situatie nefericita,deoarece este destul de greu sa te descurci in astfel de conditii: tise pare ca ai invatat degeaba 4 ani pentru ca nu ti-a spus nimeni cumse face o actiune, unde se depune, de ce se inghesuie avocatii sa strige la inceputul sedintei de judecata niste numere de dosare etc. Pe de alta parte, esti inca sub influenta visurilor pe care ti le-ai facut in timpul facultatii si a filmelor americane unde magistratul judeca doar cateva dosare pe zi, este liniste si civilizat in sala, solemnitatea sedintelor despre care ti-au vorbit profesorii este respectata.

Din pacate realitatea se va dovedi cruda: judecatorul intra in sala cu un teanc imens de dosare, in incaperea destinata infaptuirii justitiei se inghesuie si se amesteca avocati si justitiabili care nu stiu cum sa procedeze, suna telefoane mobile, instanta iti sugereaza ca este mai bine sa depui la dosarul cauzei concluzii scrise decat sa consumi timpul alocat sedintei cu pledoaria pe care ti-ai pregatit-o etc.
Fiti pregatite deci, sa infruntati toate acestea, iar daca aveti dosare la diverse instante si trebuie sa alergati ca niste titirezi va dau un sfat ca intre fete: incaltati-va comod.

Revenind la conditiile necesare pentru a intra in profesia de avocat, dupa ce toate formalitatile de mai sus au fost indeplinite, urmeaza un examen. pana anul acesta probele au constat dintr-o examinare orala la drept procesual penal, respectiv civil si un test scris la drept civil. drept penal si din Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat.

Daca ati dobandit calitatea de avocat stagiar urmeaza o perioada de 2 ani in care veti invata si veti pune in practica ceea ce ati invatat in facultate, dar si ceea ce va spune maestrul. Aveti posibilitatea sa acordati asistenta juridica, dar si sa pledati in cadrul proceselor aflate pe rolul judecatoriilor. In principiu, nu se organizeaza o institutiepe anumite specializari. Totusi, daca la cabinetul in cadrul caruia va desfasurati activitatea exista o specializare pe ramuri de drept,automat veti intra in contact cu anumite tipuri de spete specifice unei specialitati. Nimic nu va impiedica mai tarziu sa optati pentru un anumit domeniu, in functie de clientela careia va adresati. Este numai o chestiune de alegere a ceea ce vi se potriveste sau va place mai mult. La finalul perioadei de stagiu va trebui sa treceti un examen pentru definitivare in profesia de avocat. Dupa acesta aveti dreptul sa puneti concluzii nu numai la judecatorii, dar si la tribunale si curti de apel.

De asemenea, daca nu mai exista posibilitatea sa ramaneti la cabinetul in cadrul caruia ati lucrat, va puteti deschide propriul cabinet de avocatura. Aveti posibilitatea de a deveni propriul stapan, sa va faceti singur programul, sa va alegeti clientii, sa castigati sume fabuloase. Acesta este idealul, desigur. Din pacate, va veti confrunta cu cea mai mare problema: clientii, deoarece un avocat fara clienti este un non-sens. Daca pana acum maestrul era obligat sa va asigure un oarecare venit, acum banii va trebui sa-i faceti singure. Si concurenta a devenit acerba.

De aceea multi avocati prefera sa se angajeze sau sa colaboreze la firme mai mari sau mai mici de avocatura, deoarece nu au grija atragerii clientelei. Totodata, daca aveti sansa sa lucrati intr-o firma cu renume, la o eventuala plecare poti imprumuta din faima acesteia si sa-ti convingi potentialii clienti ca esti un avocat bun.

Imi vin acum in minte cuvintele maestrului meu care, la inceputul carierei imi spunea ca avocatura este profesia ideala pentru femei:nu esti tinuta de program fix, ai timp si sa gatesti daca vrei sa-ti rasfeti familia, ai timp si sa cresti copii etc. Avea in vedere mai ales situatia avocatei care are propriul cabinet. Pe parcurs am constatat ca ai o astfel de independenta numai daca poti sa ti-o permiti. Si va spun sincer ca nu poti sa o ai inca de la inceput.

Tineretea nu este in acest caz un atu. Persoanele cu care vii incontact te privesc cu neincredere si nu prea indraznesc sa incredinteze rezolvarea problemelor pe care le au unei fete abia iesite de pe bancile facultatii. Nu conteaza ca in afara anilor de facultate ai mai facut si studii postuniversitare sau de master. Ei prefera avocatul matur care are un tupeu eventual pana la obraznicie, vorbeste mult si tare, chiar daca habar nu au ce spun sau chiar vorbesc ineptii. Mi s-a intamplat si mie, i s-a intamplat si unei prietene care lucreaza intr-o firma straina si careia partenerul de dialog  i-a spus ca nu are ce negocia cu un copil, o sa vi se intample si voua. Poate ca este o problema de maturitate a oamenilor care se bazeaza pe aparente. Din experienta mea va spun un lucru cert: chiar daca avocatul incearca sa isi impresioneze clientul recurgand la artificiile de mai sus, instanta va retine numai remarcile"la subiect", va aprecia tonul civilizat si va dezaproba circul.

Chiardaca sunteti la inceputul carierei si aveti inca trac, incercati sa aveti un discurs cat mai convingator, bazat pe elementele de oratorie si pe cunostintele dumneavoastra, fie ca sunteti in fata magistratului, fie a clientului.Va doresc succes!

preluare de pe sursa: http://www.eva.ro/cariera/profesii/ce-calitati-iti-trebuie-ca-sa-devii-avocat-articol-4615.html?pagina=2

Profesia de avocat, avocatura - prezentare,

                 text preluat si adaptat dupa articolul avocatului Andrei Eusebiu SĂVESCU


Avocatura nu este o meserie!

Studentii la drept, dar si lumea in general, ar trebui sa stie ca avocatura nu este o meserie. Mai mult decat atat, este dicutabil daca este sau nu este o profesie. Avocatura este  un mod de viata.
Este important pentru studentii la drept sa stie asta, cu mult mai important decat pentru ceilalti oameni, pentru ca intrarea in avocatura nu inseamna doar alegerea unui drum in viata, ci si alegerea unui mod de viata. E adevarat, avocatura poate fi sau se crede ca e izvor bogat de lapte si miere, dar trebuie sa „forezi” tot timpul. Putin timp ramane pentru a savura „placerile vietii”.
Concret, avocatura insemna, matematica, adica rezolvare de probleme, in fiecare zi. Iar problemele cu care se confrunta oamenii care apeleaza la avocati sunt pe departe cu mult mai complexe decat problemele de matematica, si incomparabil mai complexe decat legile. Stiinta de matematica este o conditie a calitatii prestatiei avocatiale.



Din pricina ca avocatul este un „rezolvator” de probleme, oamenii apeleaza la el in cele mai diferite situatii, din care unele abia daca au legatura cu legile. Experienta avocatului in ce priveste regulile de functionare a societatii tinde sa fie valorificata mai amplu decat in limitele regulilor de drept.
In continuare ne vom referi la avocatura ca fiind acea activitate juridica de asistenta a oamenilor in lupta lor judiciara. Consultanta, desi este practicata de avocati, nu le este specifica.
Din aceasta perspectiva, avocatul este pledantul care conduce clientul in lupta judiciara. El este un fel de bodyguard care insoteste justitiabilul pe campul de lupta judiciara, un luptator profesionist, angajat special pentru a aplica adversarului in instanta loviturile legale cele mai eficiente si totodata pentru a pregati apararea cea mai eficace.
Avocatura are parti bune si parti ...mai putin bune
Printre cele din urma se numara necesitatea de a lucra in permanenta pentru propria instruire. In climatul actual al societatii romanesti, cand dinamismul legislatiei atinge cote nebanuite vreodata in istorie, studiul permanent este o cerinta atat de importanta si de cronofaga incat consuma mult din resursele de energie ale avocatului, care altimteri ar putea fi folosite in mod creativ.
Pe de alta parte, oamenii care apeleaza la avocat au o tendinta fireasca de a minimiza eforturile acestuia. Tendinta este fireasca nu deoarece clientii ar fi vreo specie ciudata de oameni, ci fiindca ei intra in contact cu sistemul judiciar manati aproape intotdeauna de credinta ca au dreptate. De aceea si apeleaza la sistemul de Justitie, pentru a obtine prin intermediul acestei functii a statului satisfacerea intereselor si scopurilor pentru care au indreptatire. In acest sens, pe buna dreptate clientul tinde sa considere ca avocatul este doar un auxiliar si un rau necesar pentru valorificarea drepturilor sale.

Enumerarea partilor rele ale profesiei de avocat este o lista prea lunga. Cele de mai sus sunt simple exemple. Din fericire, multe sunt si partile bune ale acestei profesii.


Cel mai important lucru bun in avocatura este libertatea.

Un avocat se poate trezi la ce ora doreste si poate intra in pat atunci cand are chef. Asta nu e doar teorie, e adevarat. Dar experienta maestrilor ne arata ca in realitate avocatul nu doar ca se trezeste devreme, ci si adoarme tarziu. De ce? Pentru bunul motiv ca in aceasta avocatura, ca sa nu-i spunem profesie, majoritatea oamenilor sunt pasionati de ceea ce fac.
Avand in vedere ca aceste randuri sunt destinate studentilor la drept, dar nu numai, Pentru a face avocatura de buna calitate trebuie sa fii, probabil, un pic exaltat de ceea ce inseamna aceasta viata. Iar viata de avocat inseamna: instanta, studiu si intalniri.
Asadar avocatii sunt liberi sa faca exact ceea ce vor. Dar ei vor, de regula, sa mearga in instanta de judecata, care, intre noi fie vorba, este de cele mai multe ori un fel de mediu toxic (nu doar pentru avocati, ci si pentru judecatori), sa afle ce vraji a mai facut legiuitorul si sa se intalneasca la birou, acasa si in oras cu o multime de oameni.
Un alt „afrosiziac”  in avocatura este victoria. Putine ocupatii sunt atat de speciale. Profesarea avocaturii aduce pe limba gustul victoriei, dar nu intotdeauna. Odata cu cresterea experientei profesionale, amintirile victoriilor se acumuleaza si pastreaza ridicat nivelul serotoninei/endorfinei in sange.
Ati remarcat avocatii in varsta care uneori merg greoi, tarand o geanta din piele, ce lucire au in ochi? Li s-a strans acolo, in ochi, stralucirea victoriilor pe care le-au obtinut de-a lungul timpului. Din acest motiv, din avocatura rar se pensioneaza, din avocatura se moare direct. Castigarea unui proces este o bucurie mare incat conteaza mai putin daca clientul a platit toti banii, sau daca el va spune multumesc. Daca victoria unei pronuntari favorabile este suficient de frecventa, atunci aceste bucurii fac din plin ca viata avocatului sa merite sa fie traita.

Partea financiara.

Avocatura seamana putin cu afacerile, cu precizarea ca se investeste aproape exclusiv stiinta. Castigarea unui dosar prin folosirea unor procedee tehnice legale si obtinerea in acest fel a unor castiguri banesti semnificative pentru client este de natura sa confere avocatului sansa de a se bucura de castiguri insemnate cu un efort „relativ mic”.
Randamentul activitatii avocatiale poate sa fie foarte bun. De regula, asta nu se intampla de la inceput, dar odata cu trecerea timpului si cu cresterea posibilitatilor avocatului de a face lucruri importante pentru clientii sai, satisfactiile financiare cresc proportional.
Intre calitatea prestatiei avocatiale si marimea castigurilor obtinute din avocatura nu este o legatura atat de stransa cum se crede, si cum dealtfel s-ar cuveni. Alaturi de calitate profesionala, avocatul trebuie sa aiba surse de clientela. E adevarat, daca faci sandale foarte bune, lumea vine la tine pana ....la marginea orasului ca sa te roage, insa aceasta expresie veche nu va conduce la un automatism comportamental al justitiabililor.

Este important de subliniat ca un background social solid creste semnificativ sansele de reusita in profesie ale tanarului avocat, iar lipsa acestuia, desi nu este o catastrofa, limiteaza serios orizontul si-l lasa pe tanar  prada hazardului.
Dar daca credeti in steaua dumneavoastra norocoasa, nu veti sovai, avocatura este un fel de El Dorado, in care toti vin cu sperante, dar...........
......

preluare de pe sursa: http://www.avoconsult.ro/profesia-de-avocat-avocatura-prezentare-ce-inseamna-sa-fii-avocat-.html